Budapesta – prima zi

După ce Hantzi a dat deşteptarea la ora 8 (pentru ca uitase sa schimbe ora la ceas şi credea ca e 9), am mic-dejunat şi am tulit-o cu metroul spre oraş.

Am scos capul la Deak Ferenc ter şi am luat-o în direcţia generală a Dunării, am traversat-o pe la Szechenyi Lanchid (podul cu lanţuri) şi am început să ne căţărăm pe deal, spre palatul regal. Odată ajunşi în vârf, după ce ne-am tras răsuflarea, am constatat că nu se poate intra la palatul regal din cauză de festival cultural cu bilet de intrare, aşa că ne-am regrupat şi am luat-o pe alte cărări spre zonele neafectate de cultură.

Ne-am plimbat câteva ore pe Varhegy – cartierul de pe deal – care seamănă foarte mult cu Braşovul sau Sibiul la arhitectură, pe la biserica lui Mattyias, pe la poarta Viena şi pe la Bastionul Pescarilor, de unde ai un view fantastic asupra oraşului.

După ce am coborât, am constatat că ne e foame şi am întrebat prietenul Google Maps unde găsim un sushi în apropiere. Gimepsu (cum îi zicem noi) ne-a dat vreo patru variante, şi am pornit-o spre cea mai apropiată unde, desigur, nu era niciun sushi place, doar ambasada Marii Britanii.

Ne-am făcut curaj şi l-am căutat pe al doilea, pe care l-am găsit închis. Pentru că deschidea la 17 şi era 16:50, am zis să vedem dacă avem noroc. N-am avut, drept care am plecat spre al treilea, care (credem) era într-un hotel de 4 stele, aşa că am zis din nou pas.

În fine, am ajuns la Planet Sushi, în piaţa Oktagon unde am găsit 1) deschis b) gol si iii) cel mai bun sushi de pe malul ăsta al Atlanticului.

De acolo, am pornit-o înapoi pe Andrassy, pe lângă Operă şi o mulţime de alte imensităţi de clădiri, până la Szent Istvan Basilika, unde, după o sesiune foto la apusul soarelui, ne-am facut planul de întors acasă.

Anyway, it was a good day for photos:

One thought on “Budapesta – prima zi”

  1. ghici cine merge la curs de sushi pe 1 septembrie?? IO!! atunci sa vezi cel mai bun sushi de pe partea asta a Atlanticulului…. :):)
    distractie super faina in continuare,
    va pupicesc,
    Carmen Martini

Comments are closed.