Peru pe lumină

Am pornit-o din Talara dis de dimineaţă (ceea ce la noi înseamnă ora 10, dar având în vedere că ne-am culcat după 4, zic eu ca e bine) şi am reuşit să străbatem vreo 500 şi ceva din cei peste 1000 de km până la Lima. Vorba cântecului, atâta s-a putut.

Ajunşi la Trujillo pe la 4-5, am mâncat ceva şi, pe stomacul plin, am luat decizia (oarecum inevitabilă) de a nu mai încerca să ajungem la Lima, ci să rămânem aici peste noapte. Asta înseamnă că, vrând-nevrând, nu o sa mai vedem Lima deloc, ci doar o să ne oprim acolo o noapte, în drum spre Nazca şi Cuzco. Rămâne pe data viitoare.

Din goana maşinii, Peru s-a văzut cam urât, deşertic, cu gunoaie, oraşe prăfuite şi sărăcăcioase şi plin-plin de magherniţe de chirpici şi înconjurate de stuf, ridicate precar care pe unde a avut chef,

După ce ne-am dat jos în Trujillo, am constatat că lucrurile sunt însă mult mai OK, descoperind atât elemente de civilizaţie şi prosperitate, cât şi un oraş frumos, neaşteptat de curat şi de activ într-o seară de miercuri. Am avut noroc şi de un hotel decent şi cu o superoferta – cinci la preţ de trei 🙂

Mâine urmează a doua încercare de a ajunge la Lima, sperăm cu mai multe succesuri, dar, înainte de asta, o scurtă vizită la ruinele Inca de la Chan-Chan, aici la câţiva kilometri de oraş.

Câteva fragmente din Trujillo: